Lucrătorii organizațiilor din societatea civilă din România se pregătesc să ofere acomodare emoțională refugiaților ucraineni

Lucrătorii sociali activi la granița cu Ucraina au beneficiat de cursuri specializate pentru a-și dezvolta abilitățile de relaționare cu refugiații din comunitățile lor, fie ei adulți, sau copii.

Refugiati ucraineni trec granita in Romania prin vama Siret, in apropierea localitatii Siret, Suceava, vineri 25 februarie 2021. Credit foto: Inquam Photos / Alex Nicodim

Evenimentul a avut loc pe 19 ianuarie și a inclus o conferință de presă în care s-a dezbătut rolul pe care lucrătorii sociali au fost nevoiți să și-l asume în contextul războiului de la graniță, cât și sprijinul de care au nevoie ca să facă față acestor provocări fără precedent. Sub îndrumarea unor medici specializați în tratarea traumei – dr. Claudia Năsăudean, medic primar în Psihiatrie Pediatrică și dr. Cristian Vasile Erdei, medic specialist în psihiatrie, aceștia au învățat cum să gestioneze mai bine interacțiunea cu refugiații, pentru a putea apoi să implementeze în comunitățile lor activități care să răspundă mai bine la nevoile acestora. Proiectul se adresează și activiștilor ucraineni.

În contextul atacului neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei, societatea civilă din România s-a organizat exemplar, iar activiștii și angajații din structurile statului care au venit în sprijinul refugiaților continuă să își arate solidaritatea față de vecini prin acțiuni umanitare și integrarea acestora în comunitate. Pentru ei, Fundația Progress a gândit proiectul Acomodare emoțională pentru lucrătorii organizațiilor din societatea civilă, dezvoltând împreună cu specialiști în tratarea traumei două workshop-uri pentru cei care sunt în prima linie de ajutor pentru refugiați, pe tema intervenției în trauma legată de război la copii și adulți. Rolul cursurilor este să le ofere celor care sunt direct implicați în integrarea refugiaților în comunitățile lor câteva instrumente de bază care să îi ajute în interacțiunea cu cei care fug din calea războiului. În egală măsură, medicii au adus în discuție câteva reguli și limite de care aceștia trebuie să țină cont, ca nespecialiști în psihiatrie, pentru ca încercarea lor de a ajuta să nu adâncească de fapt trauma.

„În primele săptămâni a fost un flux imens de refugiați, ceea ce ne-a protejat într-un fel, pentru că nu ne-a permis să intrăm în foarte mare detaliu cu fiecare dintre ei, eram pur și simplu niște roboți și aveam priorități logistice. După ce au început bombardamentele și atrocitățile, au apărut și cazurile speciale, persoane cu probleme foarte mari, de la copii, până la bătrâni. Înainte să iasă la iveală informații despre masacrul din Bucha, noi am aflat ce se întâmpla acolo direct de la supraviețuitori. În retrospectivă, ar fi fost bine să ne putem ocupa atunci și de partea psihologică, să îi ajutăm să treacă peste șocul emoțional. Noi am fost afectați profund de această interacțiune; nu de puține ori am simțit nevoia să mă descarc, să mă ascund într-un colț și să plâng. Am colegi cărora le-au ieșit fire albe de păr la 20 de ani. A fost foarte dificil, dacă un aveam un caracter foarte puternic, clacam”, povestește Inge Mihalik, de la Asociația România ECO – Filiala Maramureș, implicată în criza refugiaților încă din primele zile ale războiului.

Acomodare emoțională pentru lucrătorii organizațiilor din societatea civilă este un proiect internațional care oferă sprijin psihologic de specialitate reprezentanților societății civile și instituțiilor care se află în prima linie a ajutorului umanitar acordat refugiaților, în contextul agresiunii militare a Rusiei asupra Ucrainei. Proiectul este dezvoltat de Fundația Progress (România), finanțat de Uniunea Europeană și Black Sea Trust for Regional Cooperation, un proiect German Marshall Fund of the United States implementat în România și Ucraina. Opiniile exprimate în această postare nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene și a Black Sea Trust for Regional Cooperation.

Tags refugiati

Share this post

No comments

Add yours